Aici, acum

Aici, acum O viață e, poate-s mai multe, Dar mintea ta e-aici, e-acuma Rânduri, slove, să le-asculte Rostite-n gând, cu buze mute De când erai una tu cu muma   Uite că mișcă: e VIE huma! Și-apucă multe căi apoi Axându-se doar pe nevoi. Sau mai mult: pe faimă, avere, Să se-mbete din putere. Niciodată aici, mereu acolo Gândind că-i zeu, un alt Apollo.   Vrea toată lumea s-o cuprindă, S-o răpună, să o domine Dacă nu pe toată-odată, Măcar pe mine și pe tine. Dar lumea noastră mare-n fel și chip, E un nimic: un biet grăunte de nisip.   Prin Cosmos se învârte în zadar, Pe el nu ești nici cât o furnică Și oricum îl vezi deloc sau rar. Pentru ce să te cobori din pat? Coșmarul humei […]